arhiva » Anul 1999 » Numarul 1(2) din 1999
DESPRE REZISTENTA LA SCHIMBARE
Autorul britanic Andrew Leigh consideră că “Orice comportament care încearcă să menţină status-quo-ul în faţa presiunilor care încearcă să-l modifice” (7 , p. 69) poate fi considerat rezistenţă la schimbare. În continuare - o precizare: materialul de faţă se referă la fenomenul rezistenţei la schimbare în spaţiul organizaţional.
În general, acest fenomen este descris drept un comportament iraţional, contraproductiv, al unei minorităţi din cadrul organizaţiei, cu consecinţe negative asupra întregului sistem, în ultimă instanţă - chiar asupra celor care profesează acest tip de comportament. Cu alte cuvinte- rezistenţa la schimbare este ceva rău. Oare într-adevăr aşa stau lucrurile? Cum catalogăm, din punctul de vedere al acestei afirmaţii şi al exemplelor oferite mai sus, atitudinea unor doctori care se opun schimbării practicii de spital pe motivul că îngrijirea bolnavilor ar avea de suferit? Sau refuzul operatorilor unei centrale nucleare de a accepta reduceri de personal pentru că ar afecta nivelul de siguranţă al funcţionării respectivei instalaţii?
